Introducere
O companie IT din România poate obține beneficii fiscale semnificative prin încadrarea unei
părți a echipei sale (de exemplu, ~10 angajați) în activități de cercetare-dezvoltare (R&D).
Acest raport detaliază modalitățile prin care o astfel de companie, axată pe dezvoltare
software, poate fi recunoscută ca desfășurând activități de R&D și ce facilități fiscale are la
dispoziție. Vom examina definiția și criteriile legale ale activităților de R&D, scutirile de taxe
salariale disponibile, deducerile fiscale pentru cheltuieli de R&D, precum și alte avantaje
fiscale. De asemenea, raportul acoperă documentația necesară pentru a beneficia de aceste
facilități și prezintă posibile fonduri de sprijin pentru proiectele de cercetare și inovare.
Context actual: Începând cu 2025, scutirea de impozit pe venit pentru programatorii IT a
fost eliminată, ceea ce face ca facilitățile dedicate activităților de R&D să fie cu atât mai
importante . Cu alte cuvinte, în 2025 singura scutire de impozit pe venit la nivel de
angajat din industria IT rămâne cea pentru persoanele care desfășoară activități de cercetare-
dezvoltare (în condițiile legii). Acest fapt încurajează companiile să își orienteze o parte din
activitate spre zona de cercetare și inovare pentru a continua să beneficieze de facilități
fiscale la nivelul costurilor salariale și nu numai.
Definirea activităților de R&D în dezvoltarea software
Pentru a încadra personal sau proiecte în domeniul R&D, este esențial să înțelegem ce se
consideră cercetare-dezvoltare conform legislației române. Potrivit definițiilor din legislația
națională, R&D reprezintă activitățile creative și sistematice întreprinse cu scopul de a mări
volumul de cunoaștere (inclusiv cunoașterea omului, culturii și societății) și utilizarea acestei
cunoașteri pentru a concepe noi aplicații. În practică, în domeniul software, aceasta se referă
la proiecte de dezvoltare a unor noi tehnologii, algoritmi, produse software inovative sau
soluții tehnice originale, care implică un grad de noutate și incertitudine tehnologică.
Cadrul legal: Codul fiscal al României și reglementările subsecvente stipulează că, pentru a
fi eligibile la facilitățile fiscale, activitățile trebuie să se încadreze în categoriile de cercetare
aplicativă și/sau dezvoltare experimentală, relevante pentru obiectul de activitate al
companiei. (Începând cu 2023, legea a clarificat că dezvoltarea experimentală este
activitatea eligibilă, în timp ce noțiunea mai vagă de “dezvoltare tehnologică” a fost exclusă,
pentru a alinia terminologia la standardele internaționale.) Astfel, cercetarea aplicativă se
referă la cercetarea originală orientată spre un scop practic sau o aplicație specifică, iar
dezvoltarea experimentală reprezintă activitățile care utilizează cunoștințele obținute din
cercetare sau experiență practică în vederea producerii de noi materiale, produse, dispozitive,
procese sau servicii ori a îmbunătățirii substanțiale a celor existente.
Pentru ca o activitate software să fie considerată R&D, noutatea și inovarea sunt factori-
cheie. Autoritățile fiscale folosesc drept referință Manualul Frascati OECD – care defineștecinci criterii esențiale pentru a califica o activitate ca fiind R&D: noutate, creativitate,
incertitudine, abordare sistematică și transferabilitate/reproductibilitate. Cu alte
cuvinte, proiectul trebuie să urmărească realizarea unui rezultat care nu există încă (noutate),
prin soluții originale (creativitate), să implice riscul de eșec tehnic sau necunoscut
(incertitudine), să fie derulat într-un mod planificat și controlat (sistematic) și să genereze
cunoștințe sau tehnologii care pot fi transferate sau reproduse în alte contexte.
Exemplu în software: Dezvoltarea unei aplicații web obișnuite, folosind metode și
tehnologii cunoscute, nu ar intra probabil în categoria R&D. În schimb, crearea unui nou
algoritm de inteligență artificială, a unui motor de baze de date cu o arhitectură inovatoare
sau a unei platforme software cu caracteristici tehnice fără precedent pe piață s-ar putea
încadra ca proiect R&D, deoarece implică cercetare de soluții noi și dezvoltare
experimentală pentru a obține un rezultat original.
Cerințe legale și documentație pentru încadrarea
activităților ca R&D
Pentru a beneficia de facilitățile fiscale, compania trebuie să demonstreze clar că activitățile
sale se încadrează în R&D conform definițiilor legale. Iată principalele cerințe și pași:
• Desfășurarea activităților în cadrul unui proiect de R&D: Angajații trebuie să fie
incluși într-un proiect de cercetare-dezvoltare și inovare cu parametri bine definiți
. Acest proiect trebuie să aibă elemente clar documentate precum: scopul, domeniul
(aria de cercetare), obiectivele specifice, perioada de desfășurare (calendarul
proiectului), sursele de finanțare (de ex. buget propriu al firmei sau co-finanțare prin
grant), bugetul total al proiectului (cu evidențierea separată a cheltuielilor de
personal alocate proiectului), caracterul de noutate/inovativ al rezultatelor
așteptate și indicatori de rezultat definiți (output-uri cuantificabile). Practic, trebuie
întocmit un plan de proiect R&D.
• Relevanța și aplicabilitatea rezultatelor: Activitățile R&D din proiect trebuie
realizate în scopul obținerii unor rezultate de cercetare ce pot fi valorificate de
companie (de exemplu, un prototip de software, un algoritm patentabil, un raport de
cercetare ce va sta la baza unui produs)
De asemenea, tematica proiectului trebuie să fie relevantă pentru domeniul de
activitate al firmei – nu ceva complet în afara expertizei sau obiectului său de
activitate. În plus, activitățile trebuie desfășurate pe teritoriul României, al UE sau al
Spațiului Economic European(deci cercetarea făcută de echipă locală sau parteneri în UE este acceptată).
• Statutul organizației: Conform Ordonanței 57/2002 și legislației subsecvente, pot
desfășura cercetare atât entități publice, cât și entități private incluse în sistemul
național de cercetare-dezvoltare și inovare. Practic, o companie privată devine
parte din acest sistem prin simplul fapt că are ca obiect de activitate cercetarea
(explicit sau implicit) și derulează proiecte de R&D conform legii. Nu este necesară o acreditare specială prealabilă ca institut de cercetare; însă trebuie respectate procedurile legale de documentare a proiectelor și personalului implicat.
• Documentație justificativă: Pentru acordarea facilităților fiscale (în special scutirea
de impozit pe venit pentru salariații R&D), legislația a stabilit un set de documente
obligatorii. Conform Ordinului comun nr. 2326/2855/2017, angajatorul trebuie să
întocmească și să păstreze: (1) documentul de identificare al proiectului de
cercetare-dezvoltare (practic, planul sau descrierea proiectului, conținând elementele
menționate mai sus), (2) fișe de pontaj ale angajaților pentru orele lucrate în cadrul
proiectului (evidențierea timpului alocat R&D distinct de alte activități) și (3) state de
plată separate pentru fiecare proiect R&D, evidențiind veniturile salariale aferente
acelui proiect. Aceste documente trebuie să demonstreze clar legătura dintre proiect și
munca fiecărui angajat scutit de impozit. Scutirea se aplică numai veniturilor din
salarii aferente activităților din proiectul respectiv și în limita bugetului de personal al
proiectului. (Notă: Chiar și indemnizațiile de concediu de odihnă incluse în bugetul
proiectului sunt scutite de impozit pe venit, conform ordinului.)
• Certificarea proiectelor de către experți: O modificare legislativă importantă,
survenită la finalul anului 2022, prevede un mecanism de certificare a proiectelor
R&D de către experți atestați. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID)
a instituit Registrul național al experților pentru certificarea activităților de cercetare-
dezvoltare (REXCD)
Începând cu 2023, pentru contribuabilii mari este obligatorie obținerea unei certificări
emise de un expert R&D din acest registru, care să ateste că proiectele desfășurate
îndeplinesc criteriile de cercetare-dezvoltare. Pentru ceilalți contribuabili (companii mijlocii,
mici), această certificare nu este (deocamdată) impusă legal, dar autoritățile o recomandă ca
bună practică, deoarece constituie o dovadă solidă în fața eventualelor inspecții fiscale.
Practic, expertul va evalua proiectul (pe baza documentației și a metodologiei MCID) și va
emite un raport de certificare a activităților ca fiind R&D eligibil. Această măsură asigură o
aplicare unitară a definiției R&D și oferă companiilor siguranță că pot aplica facilitățile
fiscale fără riscul de a fi contestate ulterior.
• Alte aspecte legale: Este important ca firma să își actualizeze Regulamentul intern
și fișele de post ale angajaților implicați, pentru a reflecta atribuțiile de cercetare-
dezvoltare. De asemenea, codurile CAEN (clasificarea activităților) ale companiei ar
trebui să includă activități de cercetare (de exemplu, CAEN 7219 - Alte activități de
cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, sau CAEN 6201 - Activități de
realizare a soft-ului la comandă, care adesea e folosit pentru dezvoltare software, etc.,
în funcție de specificul proiectului) – acest lucru nu este strict impus pentru facilități,
dar întărește poziția companiei că are drept obiect activități de inovare.
În concluzie, pregătirea documentației complete și conforme este esențială.
Responsabilitatea de a aplica corect scutirile și deducerile revine angajatorului; în cazul unui
control fiscal, acesta trebuie să poată prezenta documentele justificative necesarecare să
dovedească îndeplinirea condițiilor legale.
Facilități fiscale pentru activitățile de R&D
Legislația fiscală din România oferă o serie de stimulente pentru companiile care desfășoară
activități de cercetare-dezvoltare. Aceste facilități vizează atât reducerea poverii fiscale a
companiei (impozit pe profit și costuri asociate investițiilor), cât și stimularea directă a
cercetătorilor prin scutiri aplicate veniturilor salariale. Mai jos sunt detaliate principalele
avantaje fiscale disponibile:
Scutirea de impozit pe venit pentru personalul R&D
Angajații care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și inovare într-un proiect avizat
beneficiază de scutire de impozit pe venit (PIT) pentru veniturile din salarii aferente acestor
activități. Conform art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal, actualizat, și procedurii stabilite prin
Ordinul comun nr. 2326/2855/2017, sunt scutite de impozitul pe venit (cotă 10%) toate
persoanele fizice care realizează venituri din salarii ca urmare a activității de cercetare-
dezvoltare și inovare desfășurată în baza unui proiect R&D cu indicatori de rezultat definiți
Principalele aspecte ale acestei facilități:
• Aplicare generală: Scutirea se acordă tuturor membrilor echipei unui proiect de
cercetare-dezvoltare (nu doar cercetătorilor principali, ci și inginerilor,
programatorilor, tehnicienilor, etc., atâta timp cât contribuie în proiect)
• Limită: Veniturile scutite sunt cele încadrate în cheltuielile de personal alocate
proiectului, prevăzute distinct în bugetul proiectului. Cu alte cuvinte, dacă un angajat
lucrează doar parțial pe proiectul de R&D, scutirea de impozit se aplică proporțional
cu timpul/venitul alocat acelui proiect (lucru reflectat în pontaje și statul de plată
separat).
• Implementare practică: Angajatorul întocmește un stat de plată separat pentru
salariile din proiectul de R&D pentru fiecare lună, și reține impozitul pe venit 0%
pentru acea parte de venit
. Restul veniturilor (dacă angajatul are și atribuții non-R&D) rămân impozitate
normal. Scutirea se aplică lunar, fără a depinde de finalizarea cu succes a
proiectului sau de atingerea indicatorilor (facilitatea nu este condiționată de rezultatul
final, ci de desfășurarea activităților conform proiectului)
• Avantaj concret: Această scutire de 10% înseamnă, practic, un salariu net mai mare
pentru angajat (sau un cost salarial brut mai mic pentru companie, în funcție de cum
este gestionat beneficiul). De exemplu, un cercetător cu un salariu brut de 10.000 lei
lunar va economisi 1.000 lei lunar la impozitul pe venit. În cazul a 10 angajați
similari, beneficiul cumulat poate depăși 120.000 lei anual, sumă ce poate fi
reinvestită în companie sau utilizată pentru a oferi pachete salariale mai atractive.
Este important de subliniat că această facilitate este în vigoare de câțiva ani, însă a căpătat o
importanță și mai mare odată ce scutirea similară de impozit pentru programatori IT a fost
eliminată (din 2025). Așadar, pentru firmele din sectorul software, clasificarea unor
activități ca R&D este acum singura modalitate de a oferi angajaților scutirea de
impozit pe venit pentru munca lor de dezvoltare. Desigur, acest lucru trebuie făcut curespectarea strictă a condițiilor legale menționate (proiect cu elemente de noutate,
documentație etc.).
Deduceri fiscale suplimentare pentru cheltuielile de R&D
Cea mai importantă facilitate la nivel de companie este deducerea fiscală suplimentară a
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Concret, companiile pot deduce suplimentar 50% din
cheltuielile eligibile de R&D la calculul profitului impozabil. Această “super-deducere” de
50% se aplică peste deducerea obișnuită (100%) a acelor cheltuieli, rezultând practic o
deducere totală de 150% din costurile de R&D.
Care este efectul practic al acestei facilități: dacă o companie cheltuiește, să zicem, 1.000.000
lei pe un proiect de R&D (salarii, echipamente, materiale, servicii aferente), în mod normal
acei 1.000.000 lei sunt cheltuieli deductibile integral, reducând profitul impozabil. În plus,
datorită facilității, firma mai poate deduce încă 50% din aceeași sumă, adică încă 500.000 lei.
Astfel, profitul impozabil se micșorează cu 1,5 milioane lei în loc de 1 milion. La o cotă
standard de impozit pe profit de 16%, asta înseamnă o reducere a impozitului datorat cu
80.000 lei (16% din 500.000 lei). Generalizat, economia de impozit este de 8% din totalul
cheltuielilor eligibile de R&D. KPMG oferă și un exemplu numeric: o companie care
investește 100.000 euro în R&D își poate reduce impozitul pe profit cu aproximativ 8.000
euro datorită acestei deduceri suplimentare.
Cheltuieli eligibile: Nu orice cheltuială legată de dezvoltare software se califică automat, ci
doar cele care fac parte din proiecte R&D eligibile (conform criteriilor discutate). Printre
tipurile de cheltuieli care pot beneficia de deducerea suplimentară 50% se numără:
• Cheltuieli de personal aferente echipei de R&D (salarii, taxe salariale ale
cercetătorilor, programatorilor implicați etc.).
• Cheltuieli cu amortizarea echipamentelor, infrastructurii și licențelor software folosite
în proiectele de cercetare-dezvoltare. (Aceasta include, de exemplu, servere sau
calculatoare achiziționate special pentru laboratorul de R&D, sau software specializat
folosit în experimentare.)
• Cheltuieli de exploatare și materiale consumabile utilizate în activitatea de cercetare
(de ex. servicii cloud pentru teste, acces la baze de date științifice, consumabile de
prototipare etc.), care pot fi alocate direct proiectelor sau repartizate pe bază de chei
de alocare rezonabile.
• Cheltuieli de mentenanță și reparații pentru echipamentele folosite în R&D
În practică, pentru a beneficia de această facilitate, compania trebuie să identifice clar în
contabilitate cheltuielile de R&D (ideal pe centre de cost/proiect) și să se asigure că are
documente suport (contracte, facturi, fișe de pontaj, rapoarte tehnice) care să lege aceste
cheltuieli de activitățile de cercetare eligibile. La întocmirea declarației fiscale anuale
(formularul de impozit pe profit), se va evidenția deducerea suplimentară.
Notă: Până recent, firmele încadrate la impozit pe veniturile microîntreprinderilor (sau,
din 2023, noul sistem de impozit pe cifra de afaceri/IMCA pentru anumiți contribuabili) nu
puteau beneficia de această deducere, deoarece ele nu calculau un profit impozabil. Această
situație a fost corectată în toamna lui 2024, când autoritățile au permis ca firmele plătitoare deimpozit pe venitul micro/IMCA să deducă echivalentul facilității sub forma unui credit
fiscal. Mai exact, pot reduce din impozitul datorat suma rezultată din aplicarea cotei de 16%
la valoarea deducerii suplimentare de 50% a cheltuielilor R&D.
Efectul este similar cu cel al unei deduceri din profit: practic reprezintă o reducere a sarcinii
fiscale cu ~8% din cheltuielile de R&D chiar și pentru aceste firme. Recomandarea generală,
însă, pentru o companie IT care investește serios în R&D, este trecerea la regimul de
impozit pe profit, deoarece permite utilizarea directă și completă a facilităților (și oricum,
peste un anumit nivel de venituri și condiții, firmele ies din sistemul micro).
Amortizarea accelerată a echipamentelor de R&D
O facilitate suplimentară oferită companiilor ce fac cercetare este posibilitatea de a amortiza
accelerat mijloacele fixe utilizate în aceste activități. Codul Fiscal permite ca echipamentele
și activele necorporale folosite în proiecte de cercetare-dezvoltare să fie amortizate într-
un mod accelerat, respectiv 50% din valoarea fiscală a activului să poată fi dedusă chiar
în primul an.
În mod obișnuit, un echipament IT (server, stație de lucru, etc.) ar fi amortizat linear pe, să
zicem, 3-5 ani. Prin această facilitate, jumătate din valoare se amortizează în primul an,
restul urmând regimul normal pe durata de viață rămasă. Avantajul constă într-o deducere
timpurie și consistentă a costului, ceea ce reduce profitul impozabil mai repede și
îmbunătățește cash-flow-ul companiei. De exemplu, dacă firma achiziționează în 2025 un
server de 100.000 lei pentru laboratorul R&D, poate deduce fiscal 50.000 lei în 2025 (în loc
de ~20.000 dacă durata ar fi 5 ani linear), și restul de 50.000 lei pe parcursul anilor 2026-
2029. Aceasta se combină și cu deducerea suplimentară de 50%: amortizarea în sine e o
cheltuială deductibilă normal, iar jumătate din ea (dacă activul e folosit integral pentru R&D)
ar fi și ea luată în calcul la deducerea suplimentară.
Este de menționat că amortizarea accelerată se aplică opțional – compania poate alege să o
folosească pentru activele dedicate R&D sau poate menține regimul standard, în funcție de
strategia sa financiară. Totuși, majoritatea companiilor optează pentru aceasta pentru activele
R&D, dat fiind avantajul fiscal imediat.
Scutirea de impozit pe profit pentru companiile exclusiv R&D
O facilitate fiscală extrem de avantajoasă, dar mai puțin comună în practică, este scutirea
totală de impozit pe profit, pe o perioadă de 10 ani, pentru companiile care desfășoară
exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare și inovare. Această prevedere există în Codul
Fiscal (Titlul II) și se aplică firmelor care au ca unic obiect de activitate cercetarea-
dezvoltarea și inovarea și care își desfășoară exclusiv activități de această natură
Practic, o companie nou-înființată, dacă se dedică 100% proiectelor de R&D (fără alte
activități comerciale generatoare de venituri din servicii/produse obișnuite), poate fi
exonerată de plata impozitului pe profit pentru primii 10 ani de la înființare.În realitate însă, această facilitate a fost foarte rar utilizată. Introducerea sa inițială a avut loc
în 2017, dar lipsa normelor de aplicare și a clarității procedurale a făcut ca aproape
nicio companie să nu beneficieze efectiv de ea în primii ani. Abia recent autoritățile au mai clarificat din proceduri, însă rămâne dificil de implementat,deoarece: (a) puține companii se pot limita strict la activități de R&D (majoritatea au și activități comerciale de valorificare a rezultatelor sau servicii adiacente), și (b) există necesitatea de a demonstra continuu că toate veniturile și cheltuielile firmei provin din/sunt alocate cercetării și inovării. Totodată, pentru grupuri de firme, o abordare posibilă este înființarea unei filiale sau a unui centru de cercetare separat care să îndeplinească aceste condiții de exclusivitate, beneficiind astfel de scutirea pe 10 ani, în timp ce o altă entitate comercială a grupului se ocupă de producție/comercializare.
Pentru majoritatea IMM-urilor IT, această facilitate rămâne mai degrabă teoretică. În schimb,
combinarea facilităților anterioare (scutire impozit salarii + deducere 50% + amortizare
accelerată) oferă deja beneficii substanțiale fără a fi necesară restricționarea activității firmei
la R&D exclusiv.
Surse de finanțare și sprijin pentru activitățile de R&D
Pe lângă facilitățile fiscale, companiile IT care dezvoltă proiecte de cercetare și inovare pot
accesa și fonduri nerambursabile sau scheme de sprijin pentru a-și finanța parțial aceste
activități. Iată câteva oportunități de luat în considerare:
• Programe operaționale și fonduri structurale ale UE: România beneficiază de
fonduri europene dedicate inovării și cercetării prin diferite programe. În perioada
2021-2027, programele operaționale regionale și naționale au linii de finanțare special
destinate întreprinderilor care realizează activități de C&D. De exemplu, Programul
Regiunea Centru 2021-2027 a lansat în 2024 apelul „Trecerea de la idee la piață” prin
care microîntreprinderile și IMM-urile inovatoare din județele Brașov, Sibiu,
Alba, Mureș, Covasna, Harghita pot obține granturi între 100.000 și 500.000 EUR
pe proiect, pentru dezvoltarea și comercializarea de inovații. Similar, Programul Regional Nord-Est a alocat un buget de 78,5 milioane EUR pentru finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare urmate de investiții productive în regiunea Nord-Est (județele Iași, Bacău, etc.)
– schema permițând firmelor să obțină fonduri nerambursabile pentru a duce
rezultatele cercetării din faza de laborator către producție și piață. Astfel de apeluri
există (sau vor fi lansate) și în alte regiuni, vizând creșterea competitivității prin
inovare.
• Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI) și alte programe
naționale: Guvernul, prin Ministerul Cercetării, lansează periodic competiții de
proiecte la care pot participa și firme (adesea în consorțiu cu universități sau institute).
Acestea includ, de exemplu, programe de inovare în parteneriat (unde o companie
cooperează cu un institut de cercetare pentru a dezvolta un produs), voucher-e deinovare (sume mai mici – de ordinul zecilor de mii de euro – acordate IMM-urilor
pentru a achiziționa servicii de cercetare de la terți, de exemplu teste de laborator,
studii de fezabilitate tehnologică) sau proiecte tip Proof of Concept. Prin astfel de
instrumente, companiile pot obține finanțare nerambursabilă parțială (50%-90% din
costuri, în funcție de schemă) pentru costuri precum salarii de cercetare, echipamente,
materii prime, servicii de cercetare subcontractate, protecția proprietății intelectuale
etc. Este recomandabil ca o companie IT orientată spre R&D să monitorizeze
anunțurile UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior,
a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) și ale MCID, unde se publică regulat oportunități
de finanțare.
• Programe europene de cercetare și colaborare internațională: Dincolo de
fondurile alocate României, există Horizon Europe – masivul program-cadru al UE
pentru cercetare și inovare (2021-2027), cu un buget de peste €95 de miliarde.
Companiile românești (inclusiv IMM-uri) pot participa la consorții europene în cadrul
Horizon Europe pentru a obține finanțare în proiecte de cercetare avansată, dezvoltare
experimentală sau demonstrarea tehnologiilor (în arii precum digital, inteligență
artificială, securitate cibernetică, etc.). Deși competiția este acerbă și procedura
complexă, beneficiile includ finanțare nerambursabilă ce poate ajunge până la 100%
din costurile eligibile de cercetare și 70% pentru cele de dezvoltare experimentală,
plus oportunitatea de a colabora cu lideri din industrie și mediul academic la nivel
european. Alte inițiative precum programul EUREKA și sub-programul Eurostars
oferă granturi special destinate IMM-urilor inovative care colaborează internațional,
cu proceduri ceva mai simple decât Horizon (Eurostars, de exemplu, finanțează direct
consorții de 2-3 IMM-uri din țări diferite, focalizate pe dezvoltarea unui produs high-
tech).
• Facilități și fonduri în cadrul PNRR și altor scheme de suport: Planul Național de
Redresare și Reziliență (PNRR) al României include componente pentru digitalizare
și inovare care, indirect, pot susține proiecte de R&D. De exemplu, există linii de
finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor sau pentru tehnologii emergente, unde
companiile IT pot obține finanțare pentru implementarea unor soluții inovatoare
(unele apeluri din PNRR au vizat și crearea de hub-uri de inovare sau colaborări între
firme și instituții de cercetare). De asemenea, pot exista scheme de ajutor de stat
pentru investiții mari în inovare (de ex. o companie mare care construiește un centru
de cercetare poate accesa ajutor de stat regional, conform H.G. 807/2014, dacă
investiția îndeplinește criteriile).
În toate cazurile de mai sus, pentru a accesa fonduri nerambursabile este nevoie de un proiect
bine definit (similar cerințelor menționate anterior, dar adaptat scopului finanțării), iar
compania trebuie să urmeze procedurile specifice fiecărui program (depunerea unei cereri de
finanțare, evaluare, co-finanțare proprie, implementare și raportare strictă a cheltuielilor).
Deși accesarea fondurilor presupune efort și respectarea multor reguli, impactul pozitiv
poate fi major: se reduc riscurile financiare ale proiectelor de cercetare, se pot achiziționa
echipamente performante cu costuri proprii mai mici și se accelerează inovarea.
ConcluziiÎncadrarea unei părți din echipa unei companii IT în zona de cercetare-dezvoltare poate aduce
beneficii fiscale substanțiale și poate stimula totodată inovarea în cadrul firmei. Prin
derularea de proiecte de R&D în domeniul dezvoltării software, o companie din România
poate reduce costurile fiscale în mai multe moduri: angajații din proiecte inovative
beneficiază de salarii neimpozitate cu 10%, cheltuielile de cercetare devin deductibile în
proporție de 150% (ceea ce se traduce într-un credit fiscal de ~8% din costurile eligibile),
iar investițiile în echipamente se recuperează accelerat. În anumite situații, dacă cercetarea
devine centrul exclusiv al activității, firma poate chiar evita impozitul pe profit în primul
deceniu de activitate. Toate aceste facilități contribuie la îmbunătățirea fluxului de
numerar și a profitabilității firmelor inovative, permițându-le să reinvestească economiile
în dezvoltare ulterioară, în atragerea de talente sau în noi proiecte.
Pentru a profita în siguranță de aceste avantaje, respectarea cerințelor legale este esențială.
Compania trebuie să definească clar proiectele de R&D, să le documenteze și să urmărească
riguros cheltuielile și munca aferentă. Implicarea unui expert atestat pentru certificarea
proiectelor poate oferi o validare obiectivă și liniște în caz de control. De asemenea, este
recomandat ca firmele să stea la curent cu modificările legislative (de exemplu, eventuale
ajustări ale facilităților fiscale) și cu oportunitățile de finanțare disponibile, pentru a-și
maximiza șansele de succes.
Concluzionând, orientarea către cercetare-dezvoltare în domeniul software nu doar că
permite accesarea unor facilități fiscale (scutiri și deduceri) care diminuează povara fiscală,
dar poate și să crească valoarea adăugată a produselor și serviciilor companiei. În plus,
combinarea acestor facilități cu fondurile de sprijin disponibile creează un mediu propice
inovării, în care investiția în noi tehnologii și soluții software este încurajată atât de cadrul
fiscal, cât și de cel financiar. Astfel, o companie IT care investește strategic în R&D poate
obține un avantaj competitiv pe piață, beneficiind în același timp de un suport solid din
partea politicilor publice.
Bibliografie (surse): Cercetarea a fost realizată pe baza legislației fiscale românești în
vigoare și a analizelor publicate de firme de consultanță și autorități.
Comments